Nomen Est Anca bate toba mare, ţinând fundamentul ritmico-armonic, alături de fagotistul Cristian Sâpcu.
Cristian Sâpcu & Anca Dobre (foto: Pinco Pallino)
Contrar aparenţelor, loviturile la care ne referim, 400 sau cine ştie câte, nu sunt cele din filmul regizat de François Truffaut în 1959, fiind vorba doar despre bătăi în tobă. Mergând pe aceeaşi idee, finalul show-ului Nomen Est Omen nu a avut nici o legătură pentru fagot(ist) cu filmul din ’60 al lui Jean-Luc Godard, À bout de souffle. Finalitatea pe care o au basul şi cu toba mare este exclusiv muzicală şi ţine de fundamentul ritmico-armonic.
