{"status":"ok","elements":"
\r\n
\r\n
\r\n \"Anca<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Dou\u0103 fete complementare<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Printr-o coinciden\u0163\u0103 deloc stranie, Anca \u015fi Dana poart\u0103 \u00een imaginea de mai sus ve\u015fminte care combin\u0103 ro\u015ful cu verdele, altfel spus, dou\u0103 culori complementare. Zidurile de c\u0103r\u0103mid\u0103 ale cet\u0103\u0163ii \u015fi vegeta\u0163ia din proximitate se constituie \u00een acordul cromatic perfect pentru o poz\u0103 spontan\u0103, f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o zi frumoas\u0103 din toamna anului 2018. Ceea ce ast\u0103zi poate p\u0103rea banal, are \u015fansa de a deveni c\u00e2ndva un fapt aparte, pentru c\u0103, metaforic vorbind, nu doar viitorul este \u00een continu\u0103 schimbare, \u00een func\u0163ie de cele \u00eent\u00e2mplate \u00een prezent, ci \u015fi trecutul. \u00cen lumina acestei premise, timpul este singurul care a\u015faz\u0103 lucrurile. Cu alte cuvinte, […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Infruntarea<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Battle For Evermore<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Fiecare festival este deopotriv\u0103 aren\u0103 \u015fi platform\u0103 de comunicare. Versurile piesei Led Zeppelin, Battle For Evermore, vorbesc despre lupta dintre noapte \u015fi zi, dar se refer\u0103 mai degrab\u0103 la \u00eenfruntarea binelui cu r\u0103ul. \u00cen spiritul vechii pove\u015fti sco\u0163iene care st\u0103 la baza c\u00e2ntecului amintit, muzica medieval\u0103 propus\u0103 de Nomen Est Omen se confrunt\u0103 cu butaforiile \u015fi derapajele istorice alimentate de surse (\u00een cel mai bun caz) neverificate. Din acest punct de vedere, fiecare festival este deopotriv\u0103 aren\u0103 \u015fi platform\u0103 de comunicare.<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Tabara<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Tab\u0103r\u0103 medieval\u0103 la Sibiu<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Tabara medievala in Piata Mare din Sibiu – Ordinul Paladinii de Terra Medies. Festivalurile medievale presupun, pe l\u00e2ng\u0103 programul artistic \u015fi anima\u0163ia stradal\u0103, scenografii mai mult sau mai pu\u0163in butaforice. Ghilotinele, sp\u00e2nzur\u0103torile sau catapultele se bucur\u0103 de o audien\u0163\u0103 aparte, urmate \u00eendeaproape de taberele cavalerior. Ordinul Paladinilor de Terra Medies reprezint\u0103 o constant\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte manifest\u0103rile de gen. Corturile lor au fost ridicate \u00een mai toate pie\u0163ele medieval \u2013 transilvane. Sibiul este o gazd\u0103 ideal\u0103 pentru cavaleri \u015fi manifest\u0103ri inspirate de Evul Mediu, \u00een general vorbind. Festivalul Cet\u0103\u0163i Transilvane este un prilej anual de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre forma\u0163ii cum […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"\"<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Ro\u015fu \u015fi Negru<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Carnavaluri, m\u0103\u015fti \u015fi costume medievale. Costumele purtate la un moment dat de fetele grupului Nosa au determinat asocierea, deloc surprinz\u01cetoare, cu romanul lui Stendhal, Le Rouge et le Noir, tradus \u00een englez\u01ce prin The Red and the Black, \u00een italian\u01ce prin Il rosso e il nero, \u00een spaniol\u01ce prin Rojo y negro, \u00een polonez\u01ce prin Czerwone i czarne \u015fi, \u00een fine, \u00een lituanian\u01ce prin Raudona ir juoda. Extrapol\u0203nd, m\u01ce\u015ftile purtate cu elegan\u0163\u01ce de acelea\u015fi nobile dansatoare surprinse \u00een fotografia Nomen Est Omen pot trimite cu g\u0203ndul spre romanul lui Ionel Teodoreanu, Bal mascat, sau, de ce nu, spre emisiunea de […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Medieval<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Festival Medieval la Deva<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Nomen Est Omen a sus\u0163inut primul s\u0103u concert \u00een Cetatea medieval\u0103 a Devei \u00een aprilie 2017, la un an de la finalizarea unei importante etape de restaurare a acesteia. Cetatea, care are un fantastic poten\u0163ial turistic, merit\u0103 un festival pe m\u0103sura sa. Edi\u0163ia pilot, de o zi, \u00een fapt de \u015fase ore, cea \u00een care Nomen Est Omen a evoluat al\u0103turi de Ordinul Cavalerilor din Carpa\u0163i, Ordinul Cavalerilor Lup, Scutierii din Muhlbach, Garda de Mure\u015f, Stegarii de Mure\u015f, Fr\u0103\u0163ia Lupilor Draw, Lupii de Foc \u015fi Teatrul Scena, ar putea fi \u00eenceputul perfect pentru o manifesta\u0163ie care s\u0103 concureze cu cele […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Farmacia<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n De Materia Medica<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Farmacia \u00een Evul Mediu. De la Dioscorides la aspirin\u0103. Dup\u0103 ce \u00eenfloriser\u0103 \u00een Antichitatea greac\u0103 \u015fi roman\u0103, farmaciile au reap\u0103rut \u00een Europa abia \u00een secolul al XIII-lea. Ca istorie selectiv\u0103, re\u0163inem faptul c\u0103 fizicianul Pedanius Dioscorides a redactat un tratat \u00een cinci volume care avea s\u0103 inspire ulterior activitatea farmaceutic\u0103 \u00een \u00eentregul Ev Mediu, intitulat Peri hules iatrikes \u015fi tradus \u00een latin\u0103 \u00een secolul I sub titlul \u00a0De Materia Medica. P\u00e2n\u0103 la aspirin\u0103 nu a mai fost nevoie dec\u00e2t de un pas \u015fi de aproape dou\u0103 mii de ani. Poza corespunz\u0103toare acestor r\u00e2nduri a fost f\u0103cut\u0103 \u00een Deutsches Apothekenmuseum din […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"tabara<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Tabar\u0103 Medieval\u0103<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Tabara medievala si\u00a0muzica din Evul Mediu. Dac\u0103 primele edi\u0163ii ale Festivalului Medieval de la Sighi\u015foara erau privite deopotriv\u0103 ca ceva exotic, underground \u015fi post-hippie, dup\u0103 2000 lucrurile au luat o cu totul alt\u0103 direc\u0163ie. Numeroase ora\u015fe \u015fi localit\u0103\u0163i care au fortifica\u0163ii, sunt atestate \u00een documente istorice sau pur \u015fi simplu, pot accesa la sursele de finan\u0163are corespunz\u0103toare, organizeaz\u0103 evenimente cu caracter medieval. Num\u0103rul taberelor de profil adresate copiilor \u00eel dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 cu mult pe cel al festivalurilor. Ofertele de echipament\u00a0 adresate celor mici \u015fi celor mari, ne referim la ordinele de cavaleri, sunt extrem de diversificate: corturi, costume, vesel\u0103, butaforii, […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Festivalul<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Trupa de fete<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Festivalul Medieval de la Sighi\u015foara –\u00a0\u00eent\u00e2lnire en passant cu nu mai pu\u0163in de patru fete,\u00a0actri\u0163e, a c\u0103ror frumuse\u0163e poate concura doar cu tinere\u0163ea \u015fi talentul lor. Edi\u0163ia 2012 a Festivalului Medieval de la Sighi\u015foara va r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria Nomen Est Omen prin \u00eent\u00e2lnirea en passant cu nu mai pu\u0163in dec\u00e2t patru fete, actri\u0163e, a c\u0103ror frumuse\u0163e poate concura doar cu tinere\u0163ea \u015fi talentul lor. \u00cent\u00e2lnirea s-a produs sub unul dintre turnurile cet\u0103\u0163ii, \u00een prima zi a manifest\u0103rii, \u00eenainte de parad\u0103 \u015fi de primele concerte sau spectacole. Dac\u0103 ar fi s\u0103 d\u0103m un titlu momentului citat, cu siguran\u0163\u0103 acesta ar fi […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"fete<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Povestea celor patru fete<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

De la primul festival medieval din Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 la capturarea imaginii corespunz\u0103toare acestor r\u00e2nduri au trecut peste dou\u0103zeci de ani. Altfel spus, fetele surprinse de camera foto (\u00eentr-o ini\u0163iativ\u0103 a Asocia\u0163iei Culturale Nomen Est Omen de a arhiva un fond de imagini reprezentative) nu se n\u0103scuser\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd a pornit \u00een arcul Carpa\u0163ilor \u00eentreaga poveste festivalier\u0103 de gen. Nu \u015ftim care este povestea ader\u0103rii fiec\u0103reia dintre ele la un grup de reconstituiri istorice, nici pe cea a asocierii lor, dar suntem siguri c\u0103 lumea la care visau cei care aveau s\u0103 construiasc\u0103 an de an proiectul medieval rom\u00e2nesc, […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Actorii<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n \u00c8 Arrivato Tony Bulandra<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

\u00cen 2015, ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00een cadrul unui festival de gen de la Sibiu cu vechii \u015fi noii prieteni de la Teatrul Tony Bulandra din T\u00e2rgovi\u015fte, un grup de actori pentru care via\u0163a de zi cu zi \u015fi cea artistic\u0103 reprezint\u0103 un tot unitar. Pe Liviu Cheloiu \u00eemi aduc aminte c\u0103 \u00eel cunoscusem la Sighi\u015foara, cu 20 de ani \u00eenainte de momentul de la Sibiu, c\u00e2nd am f\u0103cut muzica live a unui spectacol sus\u0163inut cu Teatrul Ariel din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea. Ambele evenimente men\u0163ionate s-au desf\u0103\u015furat \u00een strad\u0103, cea mai universal\u0103 scen\u0103 cu putin\u0163\u0103. Instrumentele de percu\u0163ie din poz\u0103 au fost \u00eemprumutate […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Cavaleri<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n \u0162ar\u0103, \u0163ar\u0103, vrem osta\u015fi!<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Cale de acces blocat\u0103 la Feldioara. Fil\u0103 de jurnal: Septembrie 2011, Feldioara. Cavalerii Bogdan B\u0103l\u0103\u015fc\u0103u al \u0162\u0103rii B\u00e2rsei \u015fi Ioan de Siebenburgen, Paladin de Terra Medies, s-au \u00eent\u00e2lnit sub zidurile Marienburg-ulul (bra\u015fovean) cu muzicienii Nomen Est Omen, Mihai Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Adelina Grosu \u015fi Iulian Anghel. Un imaginar \u201cdetector de medieval\u201d ar fi indicat activitate intens\u0103; acul ar fi dep\u0103\u015fit scala, iar dac\u0103 modelul n-ar fi avut scal\u0103, evident c\u0103 display-ul s-ar fi blocat \u00een pozi\u0163a \u201caprins\u201d. Dezvolt\u00e2nd ideea \u201cIf History\u201d, cu (fix) 800 de ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd au venit \u00een Transilvania, Cavalerii Teutoni trebuie s\u0103 fi trecut pe nic\u0103ieri altundeva […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Mihai<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Catch Me If You Can<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Catch Me If You Can este un celebru film al lui Steven Spielberg, care \u201ca prins\u201d, cum era de altfel previzibil, un public numeros \u015fi \u00eencas\u0103ri pe m\u0103sur\u0103. Banii investi\u0163i \u00een festivaluri medievale, indiferent de meridian, sunt considerabil mai pu\u0163ini, dup\u0103 buget, ca s\u0103 \u00eel parafraz\u0103m pe celebrul Pristanda din opera lui Caragiale, dar spectacolele sus\u0163inute la astfel de manifest\u0103ri cuceresc o bun\u0103 parte a publicului prezent. Atmosfera de bun\u0103 dispozi\u0163ie \u015fi prieteniile legate \u00eentre cei ce \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc acelea\u015fi valori culturale reprezint\u0103 ceva unic \u015fi nu pot fi cump\u0103rate cu to\u0163i banii din lume.<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Cavalerii<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 2 Responses<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cavalerii de Media\u015f<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Forma\u0163ia de Muzic\u0103 Medieval\u0103 \u015fi Renascentist\u0103 Nomen Est Omen \u015fi Ordinul Cavalerilor de Media\u015f s-au intersectat \u00een numeroase r\u00e2nduri la festivalurile de gen din Rom\u00e2nia ultimelor dou\u0103 decenii. \u00cenfiin\u0163ate \u00een 1995, respectiv 1999, cele dou\u0103 brand-uri s-au configurat odat\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi mi\u015fcarea de reenactment & living history de la noi.   Reproducem \u00een continuare un fragment din articolul \u201cFestivalul Medieval de la Sighi\u015foara \u2013 A fost sau nu a fost?\u201d, semnat de Mihai Pl\u0103m\u0103deal\u0103 \u015fi\u00a0 publicat \u00een Observator Cultural, nr din 24.07.2012. Este vorba despre un interviu cu Nicola de Severin, coordonator al cavalerilor medie\u015feni.   \u201c\u00cen urm\u0103 cu 13 […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"O<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cine este aceast\u0103 fat\u0103?<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

O domnita misterioas\u0103. Festivalurile medievale organizate \u00een Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 \u00een propor\u0163ie de 100% reunirea a numeroase domni\u0163e & prin\u0163ese deosebit de distinse (\u015fi uneori extrem de atr\u0103g\u0103toare). O z\u00e2n\u0103 adev\u0103rat\u0103 poate fi v\u0103zut\u0103 \u00eens\u0103 \u00een cel mai bun caz doar o dat\u0103 la zece evenimente, dac\u0103 nu cumva la dou\u0103zeci. Aceasta trebuie s\u0103 fie \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00een rochie cusut\u0103 cu fir de aur, s\u0103 aib\u0103 p\u0103rul galben cu \u015fuvi\u0163e ro\u015fcate, pielea (mai) alb\u0103 (dec\u00e2t leb\u0103da), iar ochii de culoare \u00eenchis\u0103 \u2013 condi\u0163ii greu de \u00eendeplinit, dar nu imposibile. Trec\u00e2nd la o a doua idee a ra\u0163ionamentului nostru, pe vremea c\u00e2nd Beatles […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Gladius<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n The Gladius Day – Ziua cu Gladius Dei<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

\u015eedin\u0163\u0103 foto Gladius Dei l\u00e2ng\u0103 Biserica din Deal de la Sighi\u015foara. Nomen Est Omen i-a \u00eent\u00e2lnit pe (cei din Ordinul Cavalerilor) Gladius Dei pentru prima oar\u0103 l\u00e2ng\u0103 Biserica din Deal de la Sighi\u015foara, \u00een 2008, \u00een timpul unei \u015fedin\u0163e foto. Era una dintre primele lor apari\u0163ii publice de anvergur\u0103 (grupul fiind constituit cu circa doi ani \u00eenainte). \u00cen urma jonc\u0163iunii amintite, Nomen Est Mihai avea s\u0103 redacteze \u015fi s\u0103 publice \u00een Observator Cultural, nr. 435 din august 2008, \u00een articolul intitulat \u201cM\u0103\u015ftile Sighi\u015foarei\u201d, un paragraf despre Gladius. Revenind l\u00e2ng\u0103 Biserica din Deal, dincolo de frumuse\u0163ea nem\u0103rginit\u0103 a fetelor \u015fi de […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"beautiful<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cea mai frumoas\u0103 fat\u0103 din lume<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Festivalurile cu specific medieval adun\u0103 laolalt\u0103 oameni frumo\u015fi, acest lucru ne\u00eensemn\u00e2nd c\u0103 tipul men\u0163ionat de manifestare artistic\u0103 ar avea monopolul \u00een domeniu. Nimeni nu a f\u0103cut vreodat\u0103 statistici, studii antropologice sau concursuri demne de a fi luate \u00een seam\u0103, a\u015fa c\u0103 semnatarul \u00ee\u015fi asum\u0103 afirma\u0163ia c\u0103 fiecare fat\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een costum de epoc\u0103 este cea mai frumoas\u0103 domni\u0163\u0103 din lume, mai ales dac\u0103 \u015fi-a f\u0103cut singur\u0103 costumul \u015fi acesta se potrive\u015fte cu culoarea ochilor s\u0103i. Poza de fa\u0163\u0103 a fost f\u0103cut\u0103, unde altundeva dec\u00e2t la Sibiu, la Festivalul \u201cCet\u0103\u0163i Transilvane\u201d, \u00een momentul scrierii acestor r\u00e2nduri, unul dintre cele mai interesante […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Dan<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Un \u015ferif la Sebe\u015f<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

\u00cen copil\u0103ria mea, Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 difuza, printre altele, serialul extrem de popular, \u201cUn \u015ferif la New York\u201d, realizat \u00eentre 1970 \u015fi 1977, al c\u0103rui titlu original era de fapt \u201cMcCloud\u201d – dup\u0103 numele personajului principal. \u015eeriful c\u0103l\u0103rea aproape tot genericul prin New York, printre ma\u015finile \u201cmoderne\u201d ale anilor \u201970. Ceva mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd am ajuns \u00een Statele Unite, aveam chiar s\u0103 identific locul \u00een care fuseser\u0103 filmate majoritatea scenelor ecvestre, respectiv Fifth Avenue, dar aceasta este alt\u0103 poveste dec\u00e2t cea pe care inten\u0163ionez s\u0103 o relatez \u00een acest context. \u00a0\u00cen 2018, comandorul Dan, de la Ordinul Scutierilor de Muhlbach, a […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"\u00cen<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Nomen Est Omen & Domni\u0163ele de la Anacronism<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Nomen Est Omen \u015fi Domni\u0163ele de la Anacronism s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een iunie \u00een Turnul Chindiei din T\u00e2rgovi\u015fte, \u00een cea de-a treia zi a Festivalului Dracula. \u00cent\u00e2lnirea nu a fost una programat\u0103, bucuria pozei f\u0103cute cu aceast\u0103 ocazie fiind cu at\u00e2t mai mare. Dincolo de faptul de a fi fost \u201cla \u00een\u0103l\u0163ime\u201d, domni\u0163ele \u015fi muzicienii, re\u0163inem faptul c\u0103 dincolo de desele reprize de ploaie tropical\u0103, vremea a fost frumoas\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t au putut fi sus\u0163inute toate spectacolele din program. \u00cen fine, denumirea aleas\u0103 pentru festival i-ar putea p\u0103c\u0103li pe mul\u0163i dintre cei care nu au fost prezen\u0163i la vreuna dintre cele […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Festivalul<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n De ce place Festivalul Medieval de la Sibiu?<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

R\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103 sunt inspirate de o \u015ftire difuzat\u0103 la \u00eenceputul lui 2018, conform c\u0103reia num\u0103rul turi\u015ftilor care au vizitat Sibiul a crescut semnificativ fa\u0163\u0103 de anul precedent. Traficul aerian a \u00eenregistrat \u00een 2017, spre exemplu,\u00a0 cu 40% mai mul\u0163i pasageri. Festivalurile de teatru, film \u015fi cel medieval, care ne intereseaz\u0103 \u00een mod special, sunt doar c\u00e2teva dintre motivele pe care le avem pentru a reveni de fiecare dat\u0103 cu bucurie \u00een frumosul ora\u015f, numit odinioar\u0103 Hermannstadt. Proiectul \u201cCet\u0103\u0163i Transilvane\u201d reprezint\u0103, an de an, un acela\u015fi reper solid pentru manifest\u0103rile de gen din Rom\u00e2nia \u015fi \u0163in acela\u015fi timp, mereu altceva. […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Emil<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Capcana Mercenarilor<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

\u00cent\u00e2lnire \u020bntre Emil Hartmann \u015fi Mihai Pl\u0103m\u0103deal\u0103 la Festivalul Sibiu 2011. Sibiu, august 2011, fil\u0103 de jurnal: \u00cent\u00eelnirea cu Emil Hartmann din fa\u0163a hotelului Ibis, fostul Conti(nental), a reprezentat f\u0103r\u0103 nici un echivoc evenimentul care ne-a adus aminte de filmul regizat cu patru decenii \u00een urm\u0103 de Sergiu Nicolaescu, Capcana Mercenarilor. Unul dintre mercenarii de atunci, cel mai frumos, de\u015ftept \u015fi puternic, ast\u0103zi om de teatru \/ film \u015fi maestru de scrim\u0103 artizanal\u0103 undeva prin Germania, este \u00eensu\u015fi Emil. Filmul de odinioar\u0103 (parc\u0103) \u00eencepe sau se termin\u0103 cu el. Nomen Est Mihai nu se mai v\u0103zuse cu nobilul Hartmann de […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Mihai<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Costumbrismo Imaginismo<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Costumbrismo \u015fi Imaginismo sunt dou\u0103 curente distincte ale literaturii din Chile. Al\u0103turarea lor \u00een aceea\u015fi sintagm\u0103 nu \u0163ine \u00eens\u0103 de acestea, ci mai degrab\u0103 de poezia lui Braulio Arenas sau, dac\u0103 cititorul dore\u015fte, a lui Jorge C\u00e1ceres. Cert este c\u0103 cele dou\u0103 cuvinte au \u201cprieteni fal\u015fi\u201d \u00een limba rom\u00e2n\u0103, respectiv \u201ccostum \u015fi imagine\u201d. Este adev\u0103rat c\u0103 nu de pu\u0163ine ori, publicul este mai interesat de ve\u015fminte dec\u00e2t de arti\u015fti (de unde \u015fi proverbul \u201cnu haina \u00eel face pe om\u201d) \u015fi de imaginea scenic\u0103 sau de ceea ce \u00ee\u015fi imagineaz\u0103, dec\u00e2t de ceea ce este relevant din punct de vedere cultural. […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Tortura<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Patul lui Procust<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Tortura butaforica. Execu\u0163iile \u015fi tortura au reprezentat de-a lungul timpurilor evenimente bine primite, chiar savurate de cei afla\u0163i \u00een public. Din spectacolele ordinelor de cavaleri nu puteau lipsi astfel de scenete, care sunt \u00een continuare aplaudate, \u00een ciuda puternicei componente butaforice. Oamenii care vin la festivaluri medievale nu scap\u0103 nici o ocazie de a experimenta postura de victim\u0103 artizanal\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t mai mereu este coad\u0103 la ghilotin\u0103 \u015fi la diverse alte instrumente ale mor\u0163ii \u015fi chinurilor, ce nu implic\u0103 riscuri pentru participan\u0163i(i moderni).<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Preocupari<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Preocup\u0103ri intelectuale<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Odat\u0103 cu venirea verii \u015fi cu implicita intrare a caniculei\u00a0 \u00een drepturi depline, spiritul ludic al (marilor) vacan\u0163e \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 tot mai intens prezen\u0163a. Fil\u0103 de jurnal: iunie 2012. O replic\u0103 memorabil\u0103 din filmul lui Martin Brest, Meet Joe Black, spune c\u0103 de moarte \u015fi de Fisc, nimeni nu scap\u0103. Cum despre aspecte financiare ar fi o glum\u0103 proast\u0103 s\u0103 discut\u0103m \u00een vremuri(le) de criz\u0103 (pe care le travers\u0103m), ar r\u0103m\u00e2ne de dezb\u0103tut (desigur, \u00eentr-o manier\u0103 pozitiv\u0103) problema mor\u0163ii, privit\u0103 ca un posibil (\u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, implacabil) accident \u00een parcursul vie\u0163ii. Abord\u00e2nd nara\u0163iunea de fa\u0163\u0103 dintr-un alt […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"torches<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Flac\u0103ra pasiunii<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Deschiderea \u201ccu tor\u0163e\u201d a festivalurilor medievale este extrem de spectaculoas\u0103. Cei care le poart\u0103 trebuie s\u0103 fie aten\u0163i la v\u00e2nt, la p\u0103rul lor \u015fi al celor din jur, dar \u015fi la starea fl\u0103c\u0103rilor, pentru c\u0103 nimic nu este mai trist dec\u00e2t o tor\u0163\u0103 stins\u0103, aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een procesiune. Brichetele care apar la timpul \u015fi locul potrivit \u015fi combustibilul la purt\u0103tor rezolv\u0103 \u00eens\u0103 orice posibil\u0103 problem\u0103 de continuitate. \u00cen privin\u0163a focului interior, acesta poate fi alimentat doar prin pasiune, capitol la care cei implica\u0163i \u00een ac\u0163iuni de reenactement stau \u00eentotdeauna bine.<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Terra<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Historical Reenactment & Living History \u00een Rom\u00e2nia<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Reconstituirile istorice, \u00een special cele care \u0163in de redarea atmosferei \u015fi a vie\u0163ii de zi cu zi, au cunoscut o ampl\u0103 dezvoltare \u00een Romania ultimelor decenii. Dup\u0103 anul 2000, au fost \u00eenfiin\u0163ate numeroase grupuri \u015fi organiza\u0163ii de gen, care nu \u00eenceteaz\u0103 a surprinde prin pasiunea \u015fi profesionalismul celor implica\u0163i. Urm\u0103torul pas ar fi, cel pu\u0163in \u00een rela\u0163ie cu speran\u0163ele Asocia\u0163iei Culturale Nomen Est Omen, reconstituirea unei b\u0103t\u0103lii semnificative: Podul \u00cenalt, C\u0103lug\u0103reni, Posada etc. Pentru un astfel de proiect, este nevoie de finan\u0163are, sincronizare \u015fi efort conjugat, condi\u0163ii plauzibile dac\u0103 ne raport\u0103m la dinamica \u015fi poten\u0163ialul fenomenului semnalat.<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Sighisoara<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Hair<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Ideile hippie ale anilor ’60 continu\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze la Sighi\u015foara \u020bn 2014. Produs \u00een 1979, filmul Hair, readucea cumva \u00een actualitate, la mai bine de un deceniu de la revolu\u0163ia social\u0103 & sexual\u0103, ideile hippie ale anilor ’60. Ast\u0103zi, cu aproape jum\u0103tate de veac dup\u0103 lansarea marelui hit al lui Scott McKenzie, f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu Gerome Ragni, James Rado sau Milos Forman, asocierea p\u0103rului cu \u00eempletirea \u015fi cu florile continu\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze. Imaginea corespunz\u0103toare acestor r\u00e2nduri a fost surprins\u0103 \u00een vara anului 2014, la Sighi\u015foara, \u00een timpul festivalului medieval g\u0103zduit de frumoasa cetate. Fata cu “codi\u0163a” avea s\u0103 […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Nomen<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Portretul unei tinere doamne<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Nomen Est Omen – \u020bntreb\u0103ri metafizice legate de catedralele din Siena \u015fi Orvieto. Ziua de 1 Mai 2014 a stat pentru Nomen Est Omen sub semnul \u00eentreb\u0103rii metafizice dac\u0103 zebra este alb\u0103 cu dungi negre sau neagr\u0103 cu dungi albe. Diferen\u0163a este la fel de mare ca cea dintre catedralele de la Siena \u015fi Orvieto. Un mister care, \u00een momentul scrierii acestor r\u00e2nduri nu poate fi dezlegat dec\u00e2t cu concursul unei sticle de Cantina Cerquetta di Vincenzo Ciuffa. Cheia problemei este, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, combina\u0163ia dintre strugurii Trebbiano Toscano \u015fi Grechetto. \u00cen fine, titlul pozei corespunz\u0103toare \u00eel \u00eemprumut\u0103 pe […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Spectacol<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Fire Walk With Me<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Un punct forte al ordinelor de cavaleri sunt spectacolele cu foc. Jocul fl\u0103c\u0103rilor fascineaz\u0103 intotdeauna privitorii. Sintagmele Fire Walk With Me & Light My Fire sunt \u00eemprumutate din filmul omonim al lui David Lynch, respectiv din piesa forma\u0163iei Doors, dar analogiile \u00eentreprinse \u00een r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103, \u00een context Nomen Est Omen, se opresc strict la parafraz\u0103. Un punct forte al ordinelor de cavaleri, al spectacolelor propuse de acestea, este componenta pirotehnic\u0103. Jocul fl\u0103c\u0103rilor fascineaz\u0103 intotdeauna privitorii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 focul \u00eei va \u00eenso\u0163i prin festivaluri medievale pe to\u0163i aceia care \u015ftiu \u015fi au curajul s\u0103-l m\u00e2nuiasc\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"Sighi\u015foara<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Sighi\u015foara alternativ\u0103<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Festivalul Sighi\u015foara Medieval\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar programe artistice, scenografie \u015fi anima\u0163ie. Festivalul Sighi\u015foara Medieval\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 doar programe artistice, scenografie \u015fi anima\u0163ie. \u00cen cele dou\u0103 decenii de existen\u0163\u0103, cetatea a primit c\u00e2teva sute de mii de oameni care au \u0163inut s\u0103 vin\u0103 special pentru evenimentul men\u0163ionat, din numeroase puncte de vedere f\u0103r\u0103 echivalent la noi \u015fi \u00een \u00eentreaga lume. 99% dintre ace\u015ftia au fost \u015fi sunt tineri. \u00cen cei maturi pot fi lesne recunoscu\u0163i pu\u015ftii de odinioar\u0103, pentru c\u0103 cine a tr\u0103it m\u0103car o dat\u0103 atmosfera festivalului, nu se va mai bucura de replici ale acestuia \u015fi va c\u0103uta s\u0103 […]<\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>

\r\n
\r\n
\r\n \"De<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n 0 Response<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n De la un castel la altul<\/a>\r\n <\/div>\r\n
\r\n

Cel de-al treilea album Nomen Est Omen, intitulat D\u2019Un Ch\u00e2teau L\u2019Autre, define\u015fte at\u00e2t activitatea de odinioar\u0103 a menestrelilor, c\u00e2t \u015fi pe cea a forma\u0163iilor de ast\u0103zi care abordeaz\u0103 muzica medieval\u0103 \u015fi renascentist\u0103. Cele mai potrivite locuri pentru oganizarea unor astfel de concerte sunt castelele, cet\u0103\u0163ile, catedralele sau pie\u0163ele istorice. De\u015fi nu exist\u0103 nici un indiciu clar, \u015ftim din jurnalul forma\u0163iei c\u0103 poza corespunz\u0103toare acestor r\u00e2nduri a fost f\u0103cut\u0103 \u00een Cetatea \u0218oimo\u0219.  <\/p>\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n<\/div>","max_pages":5}